Cel mai valoros castel al fenomenului istorist din spațiul sud-est european nu a avut parte, până acum, de o „biografie” care să prezinte nu doar aspecte ce țin de construcția sa (care s-a întins pe mai bine de patru decenii), de nesfârșitele lucrări de întreținere și de reparații, inerente unei asemenea clădiri, ci și „viața” privată care s-a scurs între zidurile sale timp de peste șapte decenii, cu bucurii și necazuri, cu nașteri, botezuri, căsătorii și decese, cu vizite ale unor capete încoronate și ale aristocraților de vază din Europa și din țară, cu fapte artistice și culturale demne de o Curte regală europeană. Toate aceste aspecte merită a fi cercetate și cunoscute, deoarece Peleșul a fost nu doar reședința oficială de vară a primului nostru suveran, ci și căminul familiei sale și al urmașilor săi, casa în care și-a primit nenumărații oaspeți și de care, o viață întreagă, a fost tare mândru.
Aceasta este miza lucrării pe care o propunem cititorilor și iubitorilor de istorie și de artă, intitulată simplu Castelul Peleș. File de istorie și împărțită în două perioade cronologice distincte: 1873-1930 și 1930-1948, fiecare dominată de regii României, atât de implicați în construirea, întreținerea și restaurarea reședinței sinaiote. Lucrarea de față se dorește a fi o monografie care să reînvie în ochii cititorului contemporan etapele definitorii din viața acestui castel și a celor care l-au locuit și folosit ca reședință regală: ctitorii, regele Carol I și regina poetă Carmen Sylva, și urmașii lor la tronul României, Ferdinand I, Maria, Carol al II-lea și Mihai I. Tot acest vast mozaic este recompus prin valorificarea a mii de documente inedite din fondurile Arhivelor Naționale ale României și din Arhiva Muzeului Național Peleș, care se completează în mod fericit pe parcursul întregii povești a castelului.
